Domnu’ Sergiu, stomatolog!

Dacă tot e ziua lor profesională, nu pot să nu zic asta.

  • Prima povestioară nu este despre Domnu’ Sergiu!

Vara trecută copilului meu i se clătina primul dinte! Mare lucru! Daa! Tare mare lucru într-o zi de duminică. Stomatologul meu era în vacanță. Sun la o ditamai stomatologie, cu site și fițe, pe mobil, cu recomandare, la care profesorul îmi face redirecționare la fiul lui, care e pe loc și sigur mă va ajuta.

Ajung eu acolo cu fata mea speriată, care are un dinte ce abea se ține, dar nu te lasă să te apropii de gura ei… decât dacă ai fi medic. Mă întâmpină un domn de vreo 35 de ani, în halat alb și foarte acru.

– Eu de copii nu mă ocup!

– Aceasta e o procedură foarte simplă, vă ia doar un minut!

– Dacă e simplă de ce n-ai făcut-o singură?!

– Nu mă lasă să mă apropii de ea, știu că-i iese celălalt dinte și mai știu că se clatină foarte tare. L-am contactat pe tatăl dvs., din păcate lipsește și m-a redirecționat …

Îmi venea să fac stânga-mprejur, îl uram din toți rărunchii și mă uram și pe mine că nu mă duce capul să scot un dinte la un copil de grădiniță! Mai prost tratată nu m-am simțit vreodată în viață.

– Șezi acolo pe scaun, și nu mai scânci, îi spune copilului speriat de el și mai ales de atitudinea lui! Nu te mai teme, îți voi pune anestezie, n-o să te doară!

Îi explic eu că nu e injecție, ci un sprey și hop! scoate dintele, pune vată:

– Ești liberă!

Tot acest calvar a durat o veșnicie de minut! Nu mai mult! Scot 50 de lei și-i întind stingherită cu tot cu mulțumesc, la care dumnealui, în halat alb:

– Asta costă 100 de lei, nu 50!

Mă crucesc în gând, nu că mi-era de 100 de lei ci de felul în care a zis! Să mă ierte că nu i-am valorificat corespunzător minutul lui de glorie!

***

Experiența mea cu stomatologii este vastă. Am tot umblat la vreo 8 doctori să-mi rezolve o problemă (unii chiar cu diplome) și tot mă feream de apă rece, apă caldă, mere verzi sau covrigi din tărâțe.

Toate până în viața noastră a apărut Domnu’ stomatolog Sergiu! De atunci nici un prieten de-al meu n-are probleme cu dinții!

El e băiat din Glodeni! Profesionist, inteligent și foarte modest! La el și prețurile sunt pământești!

Alaltăieri i-a scos fetei dintele 2. Atâta căldură, comunicare și fericire în suflet n-am avut demult!

Cea mică mă întreabă, în drum spre spital dacă Domnu’ Sergiu a mai avut pacienți copii.

– Cred că da!

– Dar pacienți copii care plâng?

– Cred că nu!

– Păi să-l anunți că azi va avea primul pacient copil care va plânge!

Și a plâns Doina, dar de uimire și bucrie, pentru că nu și-a dat seama când a rămas fără dințișor!

– Eu nu știam ce să fac, mama, să plâng sau să râd! Ce m-a mai păcăliit! La următorul dinte mă voi gândi și eu la o păcăleală pentru el! Mă voi răzbuna, zicea copilul în drum spre casă cu o voce țipată de fericire și cu dintele împachetat într-un șervețel, pregătit pentru Zâna Măseluță!

Eu cread că cea mai dulce răzbunare ar fi dacă toți l-ați năpădi cu problemele dinților voștri pe Sergiu Țibuleac: 079517141

sergiu-tibuleac

Stomatologul, Ginecologul și Popa nu se schimbă!

Cea mai importantă meserie din lume!

Când eram elevă îmi displăceau lecțiile deschise. Poate, din cauza că profesorii deveneau mai sobri și mai sofisticați decât la orele obișnuite, sau poate pentru că nu aveam voie să greșim, astfel punându-i într-o lumină mai puțin favorabilă. Cei din comisie păreau niște monștri, iar eu visam la ziua când voi crește și voi putea fi asistent la lecție. Nu că ardeam de plăcerea de a fi monstru, ci probabil să mă răzbun pe situația creată atunci!

Pentru că am avut o zi mai liberă, prima dată am participat azi la 2 lecții, obișnuite, de matematică și limba română. Concluzia mea e că învățătorii ar trebui să fie plătiți cu salariul maxim pe economie. Nu exagerez. Închipuiți-vă:

Acțiunea se desfășoară la Liceul Ștefan cel Mare din Chișinău, cl. I-a „a”, învățătoare Virginia Vangheli.

16229853_1205426272826211_456599269_o

36 de năzbâtioși, aranjați Continuă lectura

Adio, OM drag!

L-am cunoscut absolut întâmplător, la un cenaclu literar.

Ne-am reîntâlnit peste un an, și atunci a început jurnalismul meu. Ziarul „Tineretul Moldovei”, primul articol, prima observație profesională, prima laudă, prima bucurie de acest gen am trăit-o datorită lui! El mi-a spus că atunci când scrii, trebuie să crezi în ce așterni pe foaie.

Simțeam dragostea paternă a lui Ion Borș, mai ales atunci când m-a chemat la el, la Radio Moldova, unde am cunoscut oameni, și unde am rămas 8 ani.

Nu am uitat niciodată să-l sun de ziua lui. Era un motiv să-l mai p1660662

aud și să-l mai întreb ce face, să-i mulțumesc pentru toată încrederea pe care a avut-o în mine, pentru toate provocările și observațiile, dar și îmbărbătările. Eu regret că nu am putut face mai multe pentru el. Foarte mult regret!

Ion Borș e omul care m-a împins din spate ca să ajung în față! El a fost pilonul meu la început.

Adio, Ion Borș!

Virginia Vangheli – un sfert de secol de învăţător

virginia-vangheli

 

25 de ani de când este învăţătoare, Virginia Vangheli va împlini anul viitor. Calculînd însă cu anii din copilărie, când se juca de-a şcoala, cu ceea ce a furat de la mama sa, pedagog de profesie, perioada de practică universitară, plus devotamentul şi dragostea cu care realizează orice lecţie, ni se crează impresia  că această doamnă este făcută pentru școală, pentru elevi. Învățătoarea Vangheli, nu a migrat de la o școală la alta, ci a rămas devotată Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” din Chișinău. 

Când ați decis dvs să deveniți învățătoare? Continuă lectura

1-2-3-feluri-de-a-se-simți-gravidă!

  *    Prima se întâmplă, de cele mai multe ori, când nu este pregătită!

Fiind tânără, femeia poate fi proastă, poate fi fără noroc, curioasă, îndrăgostită ori violată!

Trec două săptămâni și simte că ceva nu e în regulă cu ea! Ceva miroase din frigider sau cina o pocnește drept în nas, atunci fuge afară, să vomite!  111

Dacă nu s-a prins încă, și dă vina pe vreo intoxicație, mai trec niște zile și vede că nu are ciclu! Speriată, fuge, împiedicîndu-se la farmacie: test-de-sarcină-pi-pi-pozitiv-pa-pam!!! Da, Continuă lectura

50 de LEI, 50 de RON, 50 de EURO

AMENDA prestabilita in Chisinau, Bucuresti si Paris pentru ,,iepurasii” prinsi cu taxa de calatorie in transporturile publice, neachitata, au valoarea 50, in valuta statului respectiv. HAI, 50 de EURO?! SERIOS!? DACA esti moldovean si esti capturat, sigur ca ti se taie pofta de mancare, de plimbare si altceva, o vreme.SOFER AUTO

MA gandeam ieri, ce nobil e sa fii, in Paris, sofer de autobus. PORTI uniforma si camasa scrobita! TOTUL e perfect nou, sistemul computerizat, statiile marcate, nevandalizate, oamenii care intra pe usa din fata spun buna ziua, iar tu ca sofer le zambesti, raspunzi, iar daca ti se pare unul mai posac si fara dispozitie, il saluti tu. VINZI bilete calatorilor fara NAVIGO (un abonament la transportul in comun), iar daca trece unul fara sa achite nu te complici sa opresti sau sa-i faci observatie, este controlor platit pentru a pune amenzi. PORNESTI din statie la ora fixa si stii ca esti asteptat la o anumita ora in statia urmatoare. FIECARE statie are harta cu directia autobusului si ora fixa cand ar trebui sa fie in statie. Se mai intarzie ca in toata lumea, dar reperul e foarte bun.HARTA 1

N-ai cum sa te pierzi daca stii directia in care trebuie sa ajungi. INDICATOARELE sunt peste tot. METROURILE  si trenurile sunt dotate cu ecrane si difuzoare care iti ghideaza fiecare pas.

STATIE1

SISTEMUL de securitate lucreaza. SI ce sistem de securitate! 2-3-4 baietani in uniforma militara, dotati cu arme si bine antrenati, pot fi vazuti prin metrou, autobus, sau statii. DACA stim ca suntem paziti, ne mai piere frica de probabilitatea vreunui atentat.

CEI de la securitate sau pur si simplu cultura, dar ceva ii impiedica pe oamenii de aici sa scoata din pamant urnele si scaunele montate in statii.

NICI wifi nu este in transport. LUMEA citeste informatii datorita internetului propriu, carti ori ziare.

Ce n-a vazut Parisul!?

Pe mine nu m-a vazut pana acum Parisul!

IN mintea mea, Parisul avea doua probabilitati de a fi: grandios, descris in manualele de franceza ca cel mai frumos sau romantic oras european si ingust sau stramt, ramas in minte de cand am citit romanele lui Dumas. NU m-am inselat. AMBELE sunt bune, poate fi romantic daca iesi seara si e foarte neincapator ziua.1

DACA nu esti rasist, aici te bucuri de spectacolul culturilor la fiecare colt. PE strada, in autobus, metrou sau marile magazine, oamenii nu se sinchisesc sa imbrace haine traditionale, sa-si puna alunite in frunte sau turbane pe cap. ASTA e frumos.

SHOPPING

IN magazine, eu personal nu am avut socul preturilor. Moldova noastra are grija sa ne caleasca zilnic. AICI mananci banane la 1 Euro kilogramul, dar in Moldova nu cauti mult si gasesti cu 27 de lei.

Massimo Dutti, ZARA, MANGO, H&M, CELIO, YVES ROCHER … au produse la preturi identice cu cele de la Chisinau, Iasi sau Bucuresti (ori cu foarte mici diferente), iar colectiile sunt aceleasi, deci poti sa cumperi de la Iasi si sa zici ca ai facut shopping la Paris.

CHANEL, LOUIS VUITON, YSL, VALENTINO, DIOR te fascineaza prin tot ce au in vitrina si pe rafturi, dar ai nevoie de sume cu multe zerouri in portmoneu.

CAFENELE

CAFELELE se beau in localuri mici, sau la masuta pe trotuar, unde nu lipseste resoul de deasupra capului, care da caldura iarna sau acum cand e un pic mai rece.  CAFEAUA e 2-3 euro, chiar pe Champs-Élysées sau in apropierea altor monumente istorice. NU fumezi inauntru ca e lege, dar afara nimeni nu te impiedica, ba poti chiar sa cumperi tigari la bucata, de la garcon.

SORA MEA\FRATELE MEU

POALELE Turnului Eiffel, iesirile din gurile de metrou sau anumite locuri mai aglomerate sunt pline de romi, vorbitori de limba romana, care cersesc sau fac anumite jocuri de noroc cu 3 capace si o bila, MAGIC CUPS la care tot ei joaca, ei castiga cate 50, 100 de euro si atrag atentia turistilor mai slabi de fire, care pot pierde bani multi. SINCER, in asemenea cazuri iti vine sa n-o dai pe romaneste.

JAPONEZII sau chinezii (mi-a spus un francez) sunt mai abili la furat obiecte decat oricine. EI au tehnici si manevre foarte rapide, de asta trebuie sa-ti tii mereu lucrurile supravegheate.

SANTIERE SI CURATENIE

CURATENIA e pastrata mai mult in suburbii. DOMNUL politist patruleaza zilnic zona sa de supraveghere, pe motocicleta si mai zambeste trecatorilor. IN Paris tot se sparg tevile  si se fac gauri in asfalt, dar aproape ca nu le observi, pentru ca totul e ingradit.

AICI tot se fac mitinguri si revolte la microfon, am vazut aseara, ceea ce mi-a amintit de casa.

Mi-e dor de ce am lăsat in Moldova!