Cea mai populară ie din Paris era la Centrul Pompidou, expusă romantic pe tabloul lui Henri Matisse „La blouse romaine”. Acum lucrurile s-au schimbat. Și fără a contesta deplinul talent al marelui pictor, iile moldovencelor sunt mai adevărate decât cele desenate.
Voi ați cusut vreodată?
Știați că atunci când coaseți nu puteți avea gânduri negre? Chiar dacă se coase cu ață neagră, gândurile se limpezesc. Ba chiar ochii iubesc ața neagră pe pânza albă! Această magie am învățat-o după câteva șezători la MăiestrIA. O poveste este această comunitate.
Pe 24 iunie, de ziua UNIVERSALĂ A IEI, (sărbătorită începând cu anul 2013, de Sânziene, în noaptea „cerurilor deschise”), femei și bărbați români, și-au adunat energiile pentru a sărbători frumusețea unei moșteniri nobile.
La Ambasada Moldovei din Paris evenimentul s-a desfășurat în armonia muzicii potrivite, ieșită din patefon, oamenilor cu zâmbet pe față, și mai ales a copiilor ce alergau și se încurcau printre picioarele maturilor. Dar cel mai bine acolo se vedeau chipurile luminoase ale fetelor, care după zile și nopți din multe luni de muncă au venit să arate rodul emoțiilor lor într-o expoziție ce însuma aproape 20 de ii.
Dacă pot să-mi permit o metaforă, grupul Măiestria de la Chișinău, a scăpat o meșteriță de acasă , iar aceasta a ajuns tocmai la Paris. Cristina Catan a venit în Franța anul trecut și s-a gândit să facă șezători săptămânale cu oricine ar fi interesat de arta cusutului. Astfel a format o comunitate geografică pe facebook și au început a se întâlni în parc când era vreme bună sau la cineva acasă, când ploaia risca să le ude broderia.
Pentru expoziția de anul acesta (2022) Cristina a apelat la soțul său ca să-i construiască manechinele din lemn, pe care a îmbrăcat elegant fiecare ie brodată. Cei care s-au implicat au fost puțini dar buni.
Atente și sârguincioase, moldovencele și româncele din Franța s-au mobilizat și au cusut ca să fie totul gata la timp. Una dintre ii a fost finisată în noaptea dinaintea expoziției. Este vorba despre ia unei tinere mamici, inspirată de Cristina Catan, care a început brodatul fiind însărcinată. Lanțul pasiunii s-a extins și la cele 2 surori ale sale, care erau gravide și ele, iar acum avem 3 exponate deosebite a 3 surori mămici.
Povestea CRISTINEI CATAN demonstrează că a trăit purgatoriul autenticului de la început.
„Eram la bunici și acolo am învațat să brodez, să croșetez, să țes și toate lucrurile care sunt. Am avut un costum național, dar încă nu văzusem ii brodate. Ceea ce m-a determinat să atrag atenția asupra lucrurilor autentice a fost tristețea din ochii bunicii, care strângea lucrurile făcute manual, covoare, păretare și altele și le utiliza pe cele din comerț. Așa era moda atunci. O auzeam pe bunica vorbind prin casă: „câtă muncă este depusă în aceste obiecte și ele sunt dosite în casa cea mare!” Atunci m-am gândit că eu voi crește și voi face ca aceste lucruri să iasă la modă și bunica să nu mai fie tristă.
Când a ajuns ia la modă, eu nu am avut un îndrumător și niciun exemplu, dar m-am apucat să cos pe o țesătură industrială cumpărată la o mercerie. Am brodat pieptul, credeam că asta e important. Am cusut-o la croitor, dar era o oarecare bluză. La festival, mai apoi, am văzut ii cusute ca la carte, dar costau cam cât era salariul meu pentru o lună. Asta m-a determinat să mă apuc de făcut ii. Mi-am ales cel mai migălos model și am lucrat-o un an și patru luni. Era o pasiune profundă, încât eu lipseam de la toate activitățile. Lăsați-mă că eu cos! Apoi am aflat despre motivele digitalizate, cam târziu. Dacă era cineva să-mi spună din start despre acestea, poate eram cu mai multe ii la activ”, spune entuziasmată Cristina, înconjurată de o ceată de manechine îmbrăcate în ii.
Lea Chirinciuc, fondatoarea Galerie Moldave a Paris, coase IA PĂCII
Ea lucrează continuu la ia sa proprie și a făcut-o și în timpul expoziției.
Este convinsă că în 2023 o va îmbrăca pe manechin.
Povestea Leei, cu brodatul, este foarte specială. Ea a cercetat câteva luni modelul pe care și-l dorea, după ce și-a achiziționat o rochie tradițională oltenească, veche de 100 de ani. Superbă. Știa că poate face asta și și-a procurat toate arnicele, pânza și altele care-s necesare, în timpul pandemiei, și le-a pus în așteptare. Într-o zi a cunoscut-o pe Cristina Catan, la o șezătoare, în Paris, și curajul a căpătat alte forme. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, a aflat că a început războiul, s-a afundat în grădina mamei și a început a coase. Lea speră că lanul său cu levănțică va aduce pacea.
Timp pentru liniște
Ambasadoarea Republicii Moldova la Paris, Corina Călugăru s-a bucurat să-i vadă pe moldoveni uniți și dispuși să promoveze tradițiile și simbolurile naționale, departe de casă. Curajul de a pune mâna pe ac și a-și coase propria ie l-ar avea, spune Excelența sa, care a cusut în copilărie și știe cum se face, dar acum nu reușește din cauza agendei profesionale, foarte încărcate. „Sper, totuși să găsesc, într-o zi, o oră liberă, pentru a mă conecta la ceea ce fac fetele din MăiestrIA.”
De lucrări au fost interesați nu doar românii și basarabenii stabiliți în regiunea parisiană, dar și francezii, care s-au prezentat numeroși la expozitie. Aceștia priveau fascinați lucrările cusute manual cu atâta străduință, iar cel mai mult s-au uimit când au știut că fiecare semn are semnificația sa aparte.
La 21 iunie 2022, Președintele României, Klaus Iohanis a semnat decretul privind promulgarea Legii ce prevede că „Ziua Iei” va fi sărbătorită anual pe 24 iunie.
Expoziția dedicată Zilei Internaționale a Iei , la Ambasada Moldovei din Paris, a durat 2 zile. În acest an se fac planuri pentru sărbătoarea din 2023, când numărul iilor cusute în Franța se va tripla.
Je t'aime Moldova! 